O MURA IN GURA COMISIEI "EVENIMENTELE DIN DECEMBRIE"

Academia Catavencu 30.01-5.02.1996

De cinci ani, succesive comisii de ancheta incearca sa inteleaga cine a tras, in cine si de ce. Actuala echipa, eliberata intrucitva de viziunile cinematografice ale lui Sergiu Nicolaescu, pare ca incearca sa depaseasca fictiunea in favoarea realitatii. Realitatea se dovedeste insa mult mai abundenta in evenimente decat un scenariu de Buftea, ceea ce face ca micul comando de parlamentari din subordinea dlui Gabrielescu sa aiba unele probleme de orientare. Iata de ce incercam sa le sarim in ajutor, punindu-le la dispozitie rezultatele unei anchete riguros intocmite, care limpezeste ceea ce s-a petrecut la Cluj (Napoca), pe data de 21 decembrie 1989. Iar daca ceea ce s-a intamplat la Cluj va fi inteles, va fi mult mai usor sa se explice revolutionarului Iliescu cine-a tras in noi 16-22 in tot restul localitatilor.

SECURITATEA

Conform STAT-ului de organizare al Securitatii judetene, Clujul era dotat cu vreo 200 de cadre. 60% dintre acestea aveau ca atributiuni "asigurarea informativa a obiectivelor economice" si se aflau, dupa ultimul congres al PCR, la locul lor (si al nostru) de munca: in intreprinderi. Alte 16-20% in cadre avea misiuni de filaj, in virtutea sarcinii de "urmarire si anihilare a persoanelor straine sosite in tara". Un numar mic de persoane se ocupa de misiuni de contraspionaj - sarcina fiind preluata de Bucuresti - iar de "cercetare penala prealabila" (cea mai temuta indeletnicire a securitatii in anii '50) se ocupa un singur ofiter. Ancheta pe care o prezentam aici a recuperat rapoartele filatorilor din ziua de 21 dec.: toti au avut in grija fie "un turist olandez" care a fost insotit pina la iesirea din tara, in seara zilei de 21, fie "un grup de 39 studenti olandezi care au venit cu scopul de a destabiliza situatia cu cadouri (ajutoare) pe care le imparteau in preajma bisericilor... si li s-a recomandat sa paraseasca tara.. au fost insotiti pina la granita unde li s-au confiscat filme si casete video". Cadrele ramase in sediu au fost trimise in oras, in punctele aglomerate, pentru a informa cu privire la situatia tensionata de aflarea evenimentelor de la Timisoara. Acesti ofiteri plecau, din motive de popularitate, in civil, fara arma din dotare si fara legitimatii asupra lor.

Concluzia nr.1: Nu exista probe ca astia au tras in clujeni si cu altceva decit cu urechea. Numar de cartuse lipsa la apel: o (zero).

TRUPELE DE SECURITATE

Eh, aici e aici: trupetii de la secu intrau in celebrele "plutoane antiteroriste" compus, pe linga ei, din militieni si militari instruit, altfel spus, scutierii. Ei se subordonau la acea ora, atit ierarhic, ofiterilor de securitate, cit si fata de seful Inspectoratului judetean al MI (gen. Ioan Serbanoiu). In ziua de 21, Militia a fost sesizata ca muncitorii de la CUG (marea platforma industriala nasita de Ceausescu) se vor deplasa spre centrul orasului. S-a luat decizia ca plutonul de interventie sa formeze un baraj (6 masini de pompieri, cu tunuri de apa si plutonul de scutieri). Muncitorii s-au apropiat de baraj si, pentru ca se simteau in Cluj ca acasa, au intrat intr-o curte si au iesit pe partea cealalta a barajului. Au rezultat 0 (zero) incidente. Apoi, coloana s-a indreptat spre gara. La ora la care intrau in Piata Garii - 15 si 50 de minute - in centrul orasului, in fata hotelului Continental, s-a tras in manifestanti. Plutonul fentat a fost chemat in ajutorul trupelor din centru. A ajuns, pe ocolite, dupa ce grupul lui Nemes si Matis isi luase portia de libertate. Plutonul a purces la arestari, au fost ridicate 30 de persoane care au fost transportate - cu diverse vehicule, pentru a evita sa provoace multimea - la sediul militiei. Procurorii au verificat arestatii si au dispud eliberarea a 28 dintre ei. Intre timp, in centru, dupa ce armata a ocupat pozitii, afost cerut sprijin si din partea trupelor de securitate. Acestea au format linia a 3-a in dispozitiv. La coltul cu barul Melody, armata, dotata cu TAB-uri si masini de lupta senilate, tragea cu tot armamentul din dotare: mitraliere de 12 si 14 mm. In incinta pietei, un capitan de armataa ordonat foc de avertisment. Cinci dintre trupetii de securitate acestia au executat si ei ordinul si au imprastiat 64 de gloante, fara a provoca o victima. Au fost imediat opriti de comandantul propriu. Acestea au fost singurele cartuse care au lipsit la raport, pe intreaga durata a evenimentelor.

Concluzia nr.2: Nici pentru trupele de secu nu exista dovezi ca ar fi tras. Cine a luptat cu noi?

GARZILE PATRIOTICE

Daca va amintiti, in apararea tarisoarei noastre invadate de inamic, urma sa sara tot poporul apt si cit de cit instruit. Din pacate, in situatia in care ne referim, cei care urmau sa primeasca arme erau chiar muncitorii care invadau centrul orasului. Asa ca ordinul de distribuire a armelor - care fusese, culmea, emis - a fost revocat.

Concluzia nr.3: E cert ca noi n-am tras in noi. N-am avut cu ce.

ARMATA

Pe data de 17 decembrie a fost emis celebrul ordin "Radu ce Frumos" care insemna "alarma partiala de lupta". Conform acestui ordin, 80% din efectivear fi trebuit sa iasa la punctele de adunare si sa se replieze pe aliniamentele de aparare, pentru ca, deh, tara era atacata. Restul de 20% urma sa asigure paza cazarmilor. Pina sa se desmeticeasca armia romiana, care nu reusea sa identifice agresorul, a venit ordinul mai explicit si redactat in 14 puncte, al generalului Milea din care spicuim: "10% din efective sa fie instruite sa actioneze ca infanteristi, indiferent de profil si sa poata actiona si ca desant in interiorul localitatilor". Asa se face ca, pe 21 decembrie, singurele trupe care au iesit din unitati au fost respectivele 10%. Nici un membru al acestor efective nu s-a indreptat spre vreo granita. La Cluj, dispozitivele s-au instalat dupa prealabile recunoasteri in teren.Pe 18 decembrie comandantii au vizitat municipiul, iar pe 20 seara, dupa o sedinta condusa de Ilie Ceausescu, au fost stabilite aliniamentele de lupta: primaria, prefectura, strada Doja etc. Nici un obiectiv strategic CUG, fabrica de oxigen, releul TV, calea ferata, posta. Comandantul Armatei a IV-a gen. Iulian Topliceanu se pregatea sa apere orasul de cei "2000 de teroristi care actionau in Ardeal". E adevarat ca nu prevazuse nici un dispozitiv la Continental, dar cind a fost nevoie a dislocat 2 grupe din cel de la primarie.

Dar ia sa vedem cine au fost aparatorii Clujului:

- UM 01215, Floresti, unitate de artilerie terestra, de felul ei; mr. Burtea a ordonat apararea intersectiei din apropierea fabricii de bere. Operatia era condusa de de col. (azi generalul) Late$, care a emis ordinul patriotic: "opriti coloanele ce pleaca spre centru". - UM 01279, Someseni, unitate de mecanizate; coordonatorul operatiunii, col. (azi generalul) Caba Florian, i-a ordonat textual ofiterului Dicu - comandatul dispozitivului de la hotelul Astoria - "Dicule, daca vreunul trece peste tine, te fac raspunzator si te dau tribunalului militar ca tradator de tara".

Vehementa patriotica a acestor ofiteri isi avea radacinile in ordinul ministrului Milea, din care citam, din nou: "Militarii antrenati pleaca din cazarma cu o unitate de foc (300 cartuse de pistol mitraliera) la ei si vor actiona impotriva infractorilor care este posibil sa vina cu copii, femei si oameni batrini in fata, drept care se va actiona de pe cai si strazi laterale, dupa somari legale, tragindu-se la picioare". La ora la care generalul (azi erou post-mortem) emitea acest ordin, exista si mai este si azi in vigoare un decret-lege care prevedea modul de actionare al militarilor, cu armament, impotriva infractorilor: "... in orase, locuri publice, centre aglomerate, impotriva infractorilor urmariti, nu se poate folosi armamentul daca se pune in pericol viata sau integritatea altor persoane". Ordinul era, deci, ilega, iar oricine ar fi refuzat sa-l ineplineasca era aparat de legea de mai sus. Raposatul Milea adauga, insa, pentru un plus de eficienta: "vor fi antrenati lunetisti cu pusti semiautomate de precizie". Scena din fata Continentalului a fost edificatoare pentru gindirea generalului revolutionar: grupa cpt. Carp Dando, compusa din soldati cu doua luni de instructie la munci agricole, a executat, la ordin, foc. Din numai doua serii au semanat 8 cadavre. Singurul impuscat in picior, conform ordinului, a fost propriul lor comandant, dl. Dando, azi "ranit in revolutie". In total, ordinul lui Milea a produs, numai la Cluj, 26 de morti si aproximativ 170 de raniti.

ANCHETA

Procuratura militara din Cluj, sub coordonarea procurorului-sef Domsa, a parcurs drumul invers, de la cartusele trase pina la cei care au emis ordinele criminale. Odata incheiata cercetarea, au inceput arestarile. In iunie '90, in doua zile succesive au fost arestati Dicu (Astoria), Gogan si Burtea (Manastur). Cu chiu cu vai gen. Militaru daduse aprobarea telefonic pentru arestarea generalilor Guse si Topliceanu, ale caror audieri incepusera la Directia Procuraturii Militare din Cluj. In ziua in care, la Cluj, a fost arestat maiorul Burtea, capitanul Manea, de la unitatea din Floresti, a comunicat procuraturii militare, telefonic: "nu admitem cercetarea si arestarea ofiterilor nostri, avem motoarele pornite si ocupam din nou Clujul daca cei arestati nu sunt pusi in libertate". Cum o asemenea veste era prea interesanta ca sa ramina locala, a fost anuntat Mugurel Florescu, seful Directie Procuraturii Militare, (un maior pe care revolutia l-a facut general-maior si erou). Curajos, domnia-sa a ordonat eliberarea detinutilor. Apoi a venit la Cluj, insotit de gen. Vasile Ionel (azi consilier prezidential) pentru o consfatuire, nu cu procurorii care au facut ancheta, ci, exclusiv cu generalul Cheler, comandantul Armatei a IV-a, succesorul generalului Topliceanu. Dupa citeva zile, dosarul produs de lucratorii lui Dom$a a fost preluat de o echipa de la directie a carei prima grija a fost sa-l puna in siguranta, sub protectia armatei, adica a inculpatilor. In sfirsit, dupa ce au simulat o refacere a anchetei, acestia au hotarit "scoaterea de sub urmarire penala a tuturor inculpatilor" si "disjugerea cauzei pentru autori necunoscuti, presupunindu-se ca au tras si altii".

In consecinta, toti inculpatii au fost avansati in gra; Caba si Lates sunt generali, Topliceanu este trecut in rezerva, fiind, in prezent, presedintele Asociatiei rezervistilor din Romania, iar generalul Milea a fost promovat de Funar strada-erou.

Biroul de Investigatii